Alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie nu au amploarea financiară și geopolitică a unui scrutin prezidențial, însă miza lor pentru locuitorii Bucureștiului este directă: în ce fel vor fi influențați în ultima săptămână de campanie, ce tip de mesaje vor primi și cum vor reacționa la ele. În joc nu se află doar numele viitorului primar general, ci și modul în care fiecare alegător alege să își filtreze informațiile într-un mediu digital în care comunicarea agresivă, zvonurile și mesaje insidioase au devenit parte obișnuită a perioadelor electorale.
Pe 7 decembrie 2025, Bucureștiul organizează alegeri locale parțiale pentru funcția de primar genera. Votarea este programată între orele 07:00 și 21:00, după o campanie comprimată, începută la finalul lunii noiembrie, în care mesajele electorale se concentrează într-un interval scurt, cu intensitate crescută pe măsură ce se apropie ziua votului.
Dacă alegerile prezidențiale sunt asociate cu bugete uriașe și interes explicit din partea unor actori statali sau rețele internaționale, în cazul Primăriei Capitalei aceleași tehnici de influență sunt adaptate unui context local. Funcția de primar general presupune administrarea unor bugete consistente, derularea de contracte, decizii privind infrastructura și proiecte urbane, toate cu efect imediat asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor.
Aceleași metode, alte proporții
Experții în spațiul informațional subliniază că diferența dintre o operațiune de influență cu miză națională și una locală este dată mai ales de resurse, nu de logică. Când interesul vizează un buget național sau o poziție-cheie în arhitectura de putere a statului, sunt activate mecanisme cu finanțare mare, tehnologie sofisticată și echipe specializate.
La nivelul Primăriei Capitalei, nu este același tip de implicare directă a unor guverne străine, însă pot fi întâlnite versiuni reduse ale acestor tactici: pagini și conturi care nu își asumă transparent identitatea, rețele de profiluri coordonate, grupuri de discuții în aplicații de mesagerie unde se reiau teme testate anterior la alte scrutine. Diferența este de dimensiune, nu de principiu: intervenția asupra percepției publice și descurajarea participării pot produce rezultate electorale fără a fi nevoie de intervenții la nivelul secțiilor de vot.
Rapoarte CyberSkill.ro
În ultimele zile, am început să primim rapoarte 🔗pe platforma CyberSkill.ro de la persoane care reclamă apeluri de pe numere necunoscute, prezentate drept sondaje sau discuții informale despre alegerile pentru primărie. Potrivit acestor relatări, convorbirile urmăresc identificarea preferințelor politice, testarea reacțiilor la anumite teme sau introducerea unor mesaje critice cu privire la un candidat, într-un ton aparent neutru.
Fiecare apel devine o piesă într-un tablou mai larg: răspunsurile oferite permit conturarea unor profiluri de opinie, care pot fi ulterior folosite pentru a formula mesaje tot mai bine adaptate așteptărilor, nemulțumirilor sau temerilor alegătorilor. Chiar dacă arhitectura completă a acestor inițiative rămâne greu de observat de la nivel individual, datele adunate prin convorbiri fragmentate pot alimenta strategii de comunicare bine calibrate.
Ultima săptămână: presiune în mediul digital
Pe măsură ce scrutinul se apropie, rețelele sociale devin principalul canal de circulație a mesajelor politice, într-un cadru normativ mai greu de aplicat decât cel al afișajului clasic. Pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok sau X se înregistrează deja, la alte alegeri, episoade de răspândire accelerată a unor informații neverificate, conturi aparent spontane care publică mesaje similare în același interval orar și materiale video editate selectiv, cu accent pe momente controversate sau scoase din context.
În paralel, candidații creditați cu șanse mai mari în sondaje pot deveni ținta unor campanii negative concentrate, în care fapte verificabile sunt amestecate cu afirmații neconfirmate, iar temele sensibile – trafic, siguranță, urbanism, administrarea fondurilor publice – sunt folosite pentru a eroda încrederea. Obiectivul nu este neapărat orientarea votului către un anumit competitor, ci reducerea motivației de a susține o opțiune considerată favorită și, uneori, descurajarea prezenței la urne.
Mesaje anonime și grupuri de mesagerie
România permite în continuare achiziționarea de cartele SIM preplătite fără o procedură strictă de identificare, după ce o încercare de modificare a legislației a fost respinsă la începutul anului 2020. Această realitate complică identificarea celor care trimit SMS-uri și apelează de pe numere dificil de urmărit, inclusiv în perioade sensibile, cum sunt campaniile electorale.
În apropierea zilei de 7 decembrie, ne așteaptăm la intensificarea SMS-urilor și apelurilor cu mesaje alarmiste, de la avertismente privind presupuse nereguli în secțiile de votare până la afirmații că rezultatul ar fi deja „stabilit”. În multe cazuri, numerele folosite devin rapid inactive, ceea ce îngreunează demersurile de clarificare a originii mesajelor.
Aplicațiile de mesagerie, în special WhatsApp și Telegram, au devenit, la rândul lor, canale de transmitere a mesajelor cu conținut electoral. Utilizatorii pot fi integrați în grupuri fără consimțământ explicit, unde circulă mesaje de susținere sau critică, alături de îndemnuri la redistribuire rapidă a unor informații neconfirmate. Unele canale preiau articole, clipuri și imagini din surse puțin cunoscute, prezentate drept alternativă la presa tradițională și la comunicarea oficială.
Discernământ în fața informației
Insistăm asupra nevoii de discernământ în fața fluxului de informații care însoțește orice campanie. Facem apel la verificarea sursei, nu doar a conținutului, la consultarea mai multor site-uri de știri independente pentru confirmarea unor afirmații spectaculoase și la prudență față de mesajele care cer insistent distribuire imediată.
Platformele digitale, precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X, LinkedIn, pun la dispoziție mecanisme de raportare a conținutului considerat înșelător sau abuziv, iar autoritățile de reglementare pot interveni în cazul în care sunt încălcate regulile privind publicitatea politică online.
În final, însă, modul în care fiecare alegător decide ce crede, ce distribuie și dacă se prezintă la vot rămâne unul dintre principalii factori care influențează rezultatul scrutinului pentru Primăria Capitalei.