4 din 10 copii au fost denigrați online
Studiile din România arată că agresiunea online a devenit o experiență obișnuită pentru mulți elevi. Puțini dintre ei le spun adulților la timp.
Ziua Siguranței pe Internet, marcată pe 10 februarie 2026, readuce în discuție siguranța copiilor pe internet. În Marea Britanie, tema aleasă a fost „Smart tech, safe choices”, despre folosirea responsabilă a inteligenței artificiale, iar în România ediția organizată de Salvați Copiii se concentrează pe combaterea activităților ilegale online. În România, studiul Salvați Copiii pentru ediția 2025 arată că agresiunea online rămâne frecventă, iar mulți copii nu le spun adulților ce li se întâmplă.
Salvați Copiii a chestionat 6.311 copii între 7 și 17 ani pentru ediția 2025 a Zilei Siguranței pe Internet. Dintre ei, 42% au fost denigrați online, 29% au fost excluși din grupuri, 18% au primit amenințări, iar 10% au găsit conturi false create în numele lor. Șase din zece copii spun că astfel de experiențe îi afectează, iar 26% au avut dificultăți să adoarmă după un incident.
1Ce arată datele despre cyberbullying și abuz online
Un studiu al biroului european al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat în martie 2024, se bazează pe date de la peste 279.000 de tineri de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada. Un adolescent din șase a fost victimă a cyberbullyingului, iar unul din opt recunoaște că a agresat pe cineva online. Între 2018 și 2022, ponderea victimelor a crescut atât la băieți, cât și la fete.
Cea mai îngrijorătoare evoluție privește abuzul sexual online. Linia Esc_ABUZ, operată de Salvați Copiii în cadrul programului Ora de Net, a primit 43.223 de rapoarte în primele zece luni din 2025, de peste două ori mai multe decât în tot anul 2024. Potrivit organizației, 84% dintre materialele raportate au fost produse chiar de copii, sub amenințare, șantaj sau manipulare.
2De ce adulții află prea târziu
Datele arată că cea mai mare problemă este tăcerea: mulți copii nu le spun adulților ce li s-a întâmplat. În studiul Salvați Copiii din 2025, unul din trei copii ale căror imagini explicite au fost distribuite a păstrat totul pentru sine. Doar 12% dintre copiii cu imagini explicite distribuite au vorbit cu un profesor, iar 3 din 10 dintre cei care au raportat spun că nu s-a luat nicio măsură. Un copil rămas fără ajutor după prima încercare cere rar ajutor a doua oară. De aceea, contează mult cum reacționează adultul în primele minute ale discuției.
- Ascunde ecranul sau închide aplicațiile când intră cineva în cameră
- Este agitat sau trist după ce folosește telefonul
- Evită școala sau anumiți colegi fără un motiv clar
- Doarme prost sau renunță la activități care îi plăceau
- Confiscarea imediată a telefonului
- Vina pusă pe copil („de ce ai trimis poza?”)
- Confruntarea publică a agresorului fără acordul copilului
- Minimalizarea („sunt doar glume între copii”)
3Ce poate face școala pentru siguranța copiilor pe internet
Școlile au deja obligații legale. Normele de aplicare a Legii 221/2019, aprobate prin Ordinul 4343/2020, includ explicit cyberbullyingul și obligă fiecare școală să aibă un grup de acțiune anti-bullying de cel mult zece membri, din care fac parte profesori, elevi și un părinte. În practică, grupul funcționează doar dacă profesorii și elevii știu ce au de făcut când apare un caz.
Separat, Parlamentul discută o limită de vârstă pentru rețelele sociale. În octombrie 2025, Senatul a adoptat proiectul de lege privind majoratul digital, care ar cere acordul părintelui pentru conturile copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, iar proiectul a ajuns la Camera Deputaților. După o consultare lansată în iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat chiar pe 10 februarie 2026 Planul de acțiune al UE împotriva cyberbullyingului.
4Ce pot face părinții chiar de azi
Pentru cazurile de cyberbullying, CyberSkill primește sesizări confidențiale și îi explică persoanei afectate ce are de făcut. Organizația a publicat și trei ghiduri gratuite anti-cyberbullying, pentru elevi, părinți și profesori.
SOS Dacă un copil îți spune că este hărțuit sau șantajat online
- Ascultă fără să judeci și mulțumește-i că ți-a spus.
- Salvează dovezile înainte de orice ștergere: mesaje, conturi, date.
- În cazurile de șantaj cu imagini, refuză plata și negocierea și raportează imediat.
- Cere ajutor la Ora de Net, la poliție sau la școală; pentru imagini cu abuz, folosește linia Esc_ABUZ.
5Întrebări frecvente despre siguranța copiilor pe internet
Ce este cyberbullyingul?
Este agresiunea prin mijloace electronice: mesaje jignitoare, excludere din grupuri, amenințări, conturi false sau distribuirea de imagini fără acord. Normele aprobate prin Ordinul 4343/2020 îl definesc explicit și precizează că nu trebuie să fie neapărat repetat.
Unde raportez un caz de cyberbullying?
Pe platforma unde s-a produs, la școală (grupul de acțiune anti-bullying), la consilierea Ora de Net (ajutor@oradenet.ro) și, pentru sprijin și analiză, pe cyberskill.ro.
Ce face școala într-un caz de cyberbullying?
Conform Ordinului 4343/2020, fiecare școală are un grup de acțiune anti-bullying, cu profesori, elevi și un părinte, care analizează cazul și stabilește măsurile.
De la ce vârstă pot avea copiii conturi pe rețele sociale?
Platformele cer în general minimum 13 ani. În România, un proiect privind majoratul digital, care ar cere acordul părintelui sub 16 ani, era în dezbatere în Parlament la începutul lui 2026.